„Calul bătrân” - povestea celebrului russcriitorul Lev Nikolaevici Tolstoi. Aceasta este una dintre lucrările scrise de el pentru generația tânără. Această poveste foarte scurtă are ca scop insuflarea celor mai bune calități tinerilor.
„Calul bătrân” este o poveste foarte scurtă, dar înare multă semnificație interioară. Prin urmare, această lucrare este perfectă pentru o analiză aprofundată în lecție, folosind exemplul său, puteți vedea în detaliu ce simte un bătrân la sfârșitul vieții, ce este responsabilitatea și simțul datoriei.
În centrul poveștii „Calul bătrân” de Tolstoi -fiul cel mic dintr-o familie bogată și prosperă. Împreună cu frații săi mai mari, adoră călăria, nu își poate imagina viața fără cai. Familia avea mulți cai, dar din cauza faptului că toți băieții au încă foarte puțini ani, li s-a interzis să călărească cai tineri și rapizi. Aveau la dispoziție doar un cal bătrân pe nume Pâlnii.
Într-o zi, mama i-a lăsat din nou pe frațiplimbă-te pe Pâlnie. Mai întâi, fratele cel mai mare urcă pe cal. Merge pe câmpul unde lucrează adulții și se plimbă încet prin grădină. La scurt timp, frații îi oferă un galop pentru a demonstra de ce este capabil în șa. Un călăreț tânăr și fierbinte începe să bată calul bătrân cu biciul și genunchii. Pâlnia capătă viteza maximă.
În spatele lui în şa se află fratele mijlociu, care se hotărăşte şi el să facă calul să galopeze cu viteză maximă. Până la sfârșitul acestui test, Voronok era deja complet obosit, respira greu și abia își mișca copitele.
Apogeul poveștii „Calul bătrân” vine,când fratele cel mic se urcă pe Pâlnie. Mai vrea să galopeze, să le demonstreze fraților cât de mult poate face în șa, în ciuda vârstei fragede. Totuși, de data aceasta calul refuză să se supună. Ea pur și simplu nu se mișcă. Băiatul o lovește înverșunat cu biciul. Atât de tare încât se rupe biciul. Apoi îi cere unchiului, care are grijă de frații săi mai mari, să aducă un bici nou.
Unchiul începe să-l liniștească pe băiat, încearcăa argumenta cu el. El explică că calul nu îi ascultă doar pentru că este foarte obosit. Nu este deloc că nu știe să facă ceva în șa, doar că Funnel este de mulți ani. Și atât de multe încercări i-au căzut astăzi. Frații mai mari au galopat deja pe el.
Când unchiul vede că băiatul nu le înțelege pe asteaexplicații, începe să dea exemple din viața înconjurătoare pentru claritate. Povestea „Calul bătrân” de Tolstoi, al cărei rezumat este în acest articol, spune în detaliu despre bătrânul Pimen Timofeevici. Locuiește alături. Îl cunoaște tot raionul, pentru că are deja 90 de ani. Și fiecare își respectă vârsta și înțelepciunea. Tratează-l cu respect.
Pimen Timofeevici este atât de bătrân încâtdeja cu mare dificultate. Poate merge doar sprijinindu-se pe un băț. Unchiul îi explică clar fratelui său mai mic că, după standardele calului, Voronok a trăit nu mai puțin decât Pimen Timofeevich. Sunt la fel de bătrâni. Le este la fel de greu chiar să se miște. Nu ca săriturile, pe care le cer eroii poveștii de la Funnel.
Abia atunci băiatul își dă în sfârșit seama că chinuia degeaba pe bătrânul cal. Îi este milă de animal. Își cere iertare.
Această poveste este profund înrădăcinată în capul principaluluierou. Îmi amintesc de el pentru tot restul vieții. Chiar și când a devenit adult, își amintea perfect de Voronok și Pimen Timofeevich. Și a respectat atât caii în vârstă, cât și caii bătrâni și alte animale. Îi părea mereu milă de ei și i-a protejat.
Aceasta este o scurtă repovestire a poveștii „Calul bătrân” de Tolstoi. Analiza lucrării ne permite să înțelegem mai bine esența acestei povești.
Ideea principală este că oamenii sunt adeseanu-ți dai seama cât de cruzi sunt față de ceilalți. Fie că este vorba despre alte persoane sau animale. Prin urmare, sarcina celor din jur este de a le sublinia oamenilor cruzi comportamentul lor nepotrivit.
Povestea „Calul bătrân” de Tolstoi, a cărui analizăprezentat în acest articol, învață că trebuie să fii grijuliu și atent față de toți cei din jurul tău. Ai grijă de cei dragi. Și mai ales animale domestice, a căror viață și existență depind direct de proprietarii lor.
În ciuda faptului că personajul principal al poveștiiformal, cel mai mic dintre frați este, rolul cheie în narațiune îi aparține unchiului. Treaba lui este să aibă grijă de copii. Protejați-i de farse și răni nerezonabile, ajutați-i în orice situație. Este atât educator, cât și tutore care reușește să le explice și principiile etice și morale de bază care îi vor ghida în această viață.
Principalul lucru este că reușește să găsească cuvintele exacte, cucu ajutorul căruia îi explică unui copil capricios de ce calul pe care voia să călărească refuză să se supună. Compararea cu succes a unui cal bătrân cu un bătrân l-a ajutat pe băiat să înțeleagă întreaga eroare a actului său.
Autorul acestei povești este, desigur, mai cunoscut pentrucelelalte lucrări ale sale care i-au adus faima mondială. Acestea sunt epicul „Război și pace”, romanele „Duminica”, „Anna Karenina”. Tolstoi a avut o influență extraordinară asupra dezvoltării nu numai a literaturii ruse, ci și a întregii literaturi europene. Lucrările sale au fost montate în mod repetat pe scenele teatrelor din întreaga lume și au fost filmate. Acesta este cel mai publicat scriitor din Rusia. Tirajul total al tuturor cărților sale se apropie de jumătate de miliard.
Dar și-a dedicat o mare parte din munca sa copiilor. Crearea de povești și basme separate pentru ei, dintre care unul este „Calul bătrân” analizat.
În moșia sa din Yasnaya Polyana, chiar contele Tolstoia fondat o școală specială pentru toți copiii care doresc să înțeleagă știința. El însuși a scris pentru ei alfabete și mici lucrări, care nu numai că i-au ajutat să învețe să citească, ci și să învețe mai multe despre lumea din jurul lor, să devină oameni buni, sinceri și cinstiți. Învață să simpatizezi cu aproapele tău, înțelege ce este bine și ce este rău. Tolstoi a acordat nu mai puțină importanță acestor mici lucrări pentru copii decât lucrărilor de epocă.
