Comerțul internațional a fost mult timp integralparte din viața noastră. Importul și exportul de mărfuri au dobândit o scară globală și în fiecare zi sunt din ce în ce mai multe țări - participanții la piață sunt implicați în aceste procese. Rusia a fost mult timp și ferm integrată în aceste relații. Echilibrul în acest domeniu este cheia securității alimentare a țării noastre, ceea ce înseamnă întrebarea strategic. Bineînțeles, nu ne putem descurca complet fără importuri, deoarece există produse care pur și simplu nu cresc pe teritoriul patriei noastre, dar nu ar trebui să le abuzăm în detrimentul propriilor producători.
În secolul al XIX-lea, dezvoltarea sistemului de transport a dus lao creștere accentuată a schimburilor comerciale între țări. Și deja în secolul al XX-lea, când a avut loc revoluția în lumea tehnologiei informației, comerțul internațional a atins un nivel calitativ nou, crescând astfel semnificativ volumul vânzărilor. Astăzi, liderii în ceea ce privește procentajul cifrei de afaceri sunt țări precum SUA, Japonia și Germania - ei controlează mai mult de șaptezeci procent din totalul comerțului internațional.
Importul de mărfuri pentru multe țări estesingura modalitate posibilă de a obține bunurile de care au nevoie, întrucât producerea lor pe teritoriul propriei țări va costa mult mai mult decât cumpărarea lor într-un stat vecin. Piața mondială și comerțul internațional sunt, desigur, direct conectate.
Comerțul internațional a apărut tocmai înprocesul de apariție a pieței mondiale și servește ca un stimulent excelent pentru îmbunătățirea întreprinderilor care produc produse de export, deoarece concurența internațională este extrem de ridicată. Toate acestea asigură, de asemenea, ocuparea forței de muncă pentru populație, deoarece ofertele de export tind să crească de obicei la scară.
De asemenea, se întâmplă ca piața mondială și cea internaționalăcomerțul devine sursa declinului țării. Așa cum, de exemplu, s-a întâmplat în Statele Unite la sfârșitul secolului al XIX-lea, când Argentina, după ce a inventat un frigider, a depășit Statele Unite ale Americii importând carne congelată, care până atunci importa exclusiv produse sărate și afumate.
Între timp, comerțul internațional cu alimenteeste cel mai mare segment al relațiilor comerciale dintre țări. Cota principală a alimentelor pe piața internațională este recolta de cereale, precum și produsele obținute după prelucrarea lor. O parte semnificativă din cereale este achiziționată pentru a furniza furaje pentru animale, motiv pentru care dezvoltarea pieței de cereale are un impact uriaș asupra întregii piețe alimentare în ansamblu.
De asemenea, printre cele mai frecvent importateprodusele alimentare includ carne și produse din carne, zahăr, ceai, fructe de mare, grăsimi, fructe și legume. O caracteristică a politicii de prețuri pentru produsele alimentare este instabilitatea, deoarece factorul sezonier și condițiile meteorologice joacă un rol aici. De asemenea, apariția pe piață a substituenților sintetici pentru produsele naturale are o mare influență asupra prețurilor. În acest sens, statul urmărește o politică de stabilizare a piețelor.
În zilele noastre, consumul de fructe și legumea crescut semnificativ, ceea ce a reprezentat un impuls pentru extinderea acestui segment de piață. Se estimează că și consumul global de zahăr va crește, iar producătorii se pregătesc deja pentru noile condiții comerciale. În același timp, se dezvoltă piața înlocuitorilor de zahăr, care înlocuiesc treptat produsele naturale.
Ziua Mondială a Alimentației este sărbătorită în mod tradițional în întreaga lume pe 16 octombrie, deoarece în această zi din 1945 a fost înființată Organizația pentru Alimentație și Agricultură.
Principalele sarcini ale organizației sunt extinderea economiei mondiale, dezvoltarea agriculturii, îmbunătățirea calității nutriției populației și, în consecință, a calității vieții.
