Substantivul „lume” este unul dintre cele mai multefolosit în vorbirea modernă. Acest lucru este facilitat de faptul că nu are una, ci mai multe semnificații simultan. Să le cunoaștem și să luăm în considerare și etimologia acestui termen.
Înainte de a lua în considerare semnificația cuvântului „pace”,Merită să cunoaștem originea acestui termen. Rădăcinile acestui nume datează din timpul existenței limbii proto-slave. Conținea substantivul „mir”, din care provine cuvântul slavon vechi „mir”.
Ulterior, acest termen a fost păstrat în majoritatea limbilor slave, suferind modificări minime.
Astfel, substantivul „mir” este folosit în mod activ în ucraineană astăzi, „mir” în belarusă, mir în poloneză, „mir” în bulgară, mír în cehă și slovenă, mieras în letonă etc.
În ciuda faptului că termenul în cauză se găsește în majoritatea limbilor slave, doar în rusă are un număr atât de mare de interpretări.
Sensul principal al acestui cuvânt (caracteristic nunumai pentru rusă, dar și pentru ucraineană, bieloruză, bulgară, poloneză, cehă, slovacă și slovenă) este o stare de pace, absența dușmăniei sau a războiului.
Probabil, aceasta a fost interpretarea termenului în cauză în limba proto-slavă.
Acest substantiv în rusă este adesea folosit într-un sens diferit. Este folosit când se vorbește despre univers, despre planeta Pământ, despre umanitate, despre societate și despre concepte similare.
De asemenea, cuvântul „pace” este o denumire învechită, astăzi, al unei comunități rurale.
Pe lângă toate cele de mai sus, acest termen este folosit în psihologie pentru a denumi conținutul subiectiv al psihicului uman. În acest sens, se disting lumea externă și cea interioară.
Este, de asemenea, destul de folosit în religie.concept și, de asemenea, nu în același sens. Se numește sălașul sufletelor credincioșilor morți. Aceasta este așa-numita viață de apoi, sau lume mai bună. Un fenomen similar există în marea majoritate a religiilor lumii.
Pe lângă interpretarea indicată, cuvântul în cauză este folosit pentru a desemna unirea unui creștin cu Domnul - aceasta este lumea spirituală sau lumea cu Dumnezeu.
Odată cu îmbunătățirea tehnologiei informaticea existat un alt concept asociat substantivului studiat. Aceasta este așa-numita lume virtuală - un univers programat sintetic, cu propriile sale legi și reguli. Fiecare utilizator de PC care are acces la internet se poate alătura oricărui mediu virtual interactiv. Mai mult, acest fenomen este folosit nu numai pentru divertisment, ci și pentru afaceri.
În majoritatea celorlalte limbi slave, în totalinterpretările de mai sus, acest termen nu este folosit. Deci, în ucraineană, numele „svіt” este folosit în schimb, în poloneză - świat, în belarusă - „lumină”, iar bulgară - „sfânt”.
Singura excepție este conceptul de „pace cu Dumnezeu”.În ucraineană (pace cu Dumnezeu), belarusă (pace cu Dumnezeu), bulgară (pace cu Dumnezeu), cehă (mír s Bohem), slovacă (mier s Bohom) și slovenă (mir z Bogom) arată similar. Dar în poloneză (pokój z Bogiem) - nr.
Având în vedere fiecare semnificație a cuvântului „pace”, merită să cunoaștem un paradox interesant despre ortografia pre-revoluționară a acestui substantiv.
Deci, în gramatica rusă pe vremurierau 2 termeni „lume” și „lume”. Sunau la fel, dar aveau interpretări diferite. Prima dintre ele a ilustrat sensul cuvântului „pace” descris în paragraful II. În același timp, al doilea însemna mai multe concepte deodată, descrise în paragraful III.
După Revoluția din 1917 (când s-a schimbat ortografia), ambele substantive au primit ortografia identică „pace”. Astfel, acest termen combină mai multe sensuri.
În legătură cu această situație, în secolul XX.Filologii au început să se certe despre semnificația cuvintelor „Război și pace”, pe care Lev Nikolaevici Tolstoi le-a folosit în titlul celui mai voluminos roman al său. Unii dintre ei au susținut că titlul cărții nu trebuie interpretat ca „război și absența lui”, ci „război și societate/oameni”.
Pentru a se ocupa de această problemă, arhivele au fosta găsit ediții prerevoluționare ale romanului lui Tolstoi. Cele mai multe dintre ele au fost etichetate „Război și pace”. Doar într-una dintre cărți „Război și pace” a fost tipărită pe prima pagină, în ciuda faptului că ortografia tradițională era prezentă pe copertă.
De aici putem concluziona că titlul romanului „Război și pace” nu poate fi interpretat ca „război și popor”, întrucât folosirea substantivului „pace” este o greșeală nefericită a muncitorilor tipografiei.
Acest cuvânt este în același timp nu numai un substantiv comun, ci și propriul său.
În perioada sovietică, unul dintre cele mai comune sloganuri era „Pace. Muncă. Mai.". În legătură cu acestea, toți cei 3 termeni au fost foarte des folosiți în denumirile așezărilor, precum și în diverse obiecte.
Din acest motiv, înțelesul cuvântului „pace” este de asemeneao serie de toponime. Acesta a fost numele mai multor sate sovietice și așezări de tip urban. Astăzi, doar unul dintre ei a rămas în Federația Rusă - în regiunea Kemerovo, districtul Novokuznetsk. Celelalte două sunt teritoriul Belarusului modern, iar un altul este situat în Kazahstan.
Stația de metrou din Moscova "Alekseevskaya" în anii 50-60. numită „Pace”.
De asemenea, merită menționată tradiția sovietică de a numi cinematografe cu acest termen. Unele dintre ele poartă încă acest nume, deși sunt situate în diferite țări - Belarus, Rusia și Ucraina.
Pe lângă toate cele de mai sus, substantivul luat în considerare este marca frigiderului, camerei și obiectivului sovietic. La fel și o navă, un batiscaf și chiar o stație spațială.
În ciuda faptului că este folosit prea desconsiderat termen ca nume propriu, sensul cuvântului în lumea modernă nu și-a pierdut relevanța și, ca și până acum, înseamnă o mulțime de concepte pozitive.
