Adaptarea socială este o stare naturalăindividul, manifestat prin adaptare la noi activități, la contacte, la roluri. Semnificația perioadei în care un copil merge la școală se exprimă prin capacitatea de a-l pregăti pentru condiții necunoscute, un grup de colegi de clasă, relații cu un profesor, reguli noi și cerințe cu cel mai mic număr de pierderi. Acest lucru îi va determina atitudinea față de școală, de a studia și chiar sănătatea sa.
Acceptarea unui nou rol se realizează printr-o serie de condiții. Mai jos este o listă a acestora.
Adaptarea socială este cea mai importantă etapă din viațăclasa I dependentă de respect de sine adecvat. La școală, trebuie să ne comparăm cu ceilalți copii, ceea ce duce la formarea unei opinii despre propriile abilități și capacități, precum și despre calitățile umane. Procesul de formare a stimei de sine începe în copilăria timpurie, când un copil din familie începe să-și dea seama dacă este iubit sau acceptat. Chiar și în vârstă preșcolară, există un sentiment persistent de bunăstare sau probleme în familie. În cazul în care un sentiment de confort psihologic a fost prezent în aceste etape, atunci o stimă de sine adecvată poate facilita procesul de adaptare la școală.
Cu toate acestea, chiar dacă socialuladaptarea are succes, merită să ne amintim că elevul nu poate face față singur unor sarcini. Deci, de exemplu, dacă părinții cer cereri crescute de învățare, este posibil să fi crescut anxietatea, frica de a nu face ceva greșit.
Adaptarea socială este un proces complexîntrucât în această etapă copilul nu poate înțelege pe deplin nevoia de a dobândi cunoștințe școlare. Prin urmare, sarcina principală a profesorului și a părinților este dorința de a-l interesa, de a-l implica în proces. Rezultatul finalizării cu succes a acestei etape este adaptabilitatea (apariția unui sistem de calități care asigură socializarea ulterioară cu succes a individului).
Adaptarea socială a copiilor în această perioadă poateia timp diferit. Primele patru săptămâni de antrenament sunt cele mai stresante. Această perioadă este de obicei desemnată ca acută. În majoritatea cazurilor, nu are cel mai pozitiv efect asupra psihicului unui elev. Este interesant faptul că adaptarea socială a condamnaților (în stadiul de a se obișnui cu o nouă situație) poartă o povară psihologică similară. Copiii au un psihic destul de mobil. Prin urmare, schimbări vizibile în procesul de adaptare la condiții noi apar deja în primul semestru academic. Acest lucru este foarte important pentru un elev de clasa I, deoarece se pune bazele pentru întreaga perioadă ulterioară de formare și educație.
Adaptarea socială este o perioadă caredepinde de un număr mare de factori, iar succesul cursului său este individual pentru fiecare copil. G.M. Chutkina a identificat trei niveluri care caracterizează adaptarea la procesul de învățare:
Ar trebui înțeles că metodele greșiteeducația, conflictele în familie, stima de sine necorespunzător ridicată / scăzută au un impact negativ asupra perioadei de intrare a copilului în viața școlară. O condiție necesară este interacțiunea părinților cu profesorii.
