Ureaplasma parvum (ureaplasma parvum) - unul dintrespecie de microorganisme aparținând familiei micoplasmei. În stadiul actual al dezvoltării științei medicale, micoplasmele sunt de obicei considerate bacterii oportuniste.
Toate micoplasmele sunt puțin mai mari decât virusurile șiceva mai puțin bacterii unicelulare. Diferența fundamentală dintre ureaplasme și alte micoplasme este absența propriei membrane celulare și capacitatea de a descompune urina. Datorită particularităților structurii lor, ureaplasmele nu pot exista independent în mediul extern, prin urmare s-au adaptat să paraziteze pe suprafețele membranelor și în interiorul celulelor membranelor mucoase ale corpului uman. Anterior, oamenii de știință au identificat două subspecii ale ureaplasmei: Ureaplasma parvum și Ureaplasma urealyticum. Acum este obișnuit să le considerăm diferite tipuri.
În cercurile științifice, există încă viicontroversă asupra proprietăților cauzatoare de boli ale acestor bacterii. Dacă mai devreme s-a emis ipoteza că bacteriile speciei Ureaplasma urealyticum sunt cauza uretritei la bărbați, iar specia Ureaplasma parvum provoacă boli ale sistemului genito-urinar feminin și se transmite nou-născuților, astăzi aceste date nu sunt confirmate de practica clinică.
În analizele persoanelor sănătoase, acestea se găsesc îno anumită cantitate din ambele tipuri de bacterii. Există informații fiabile că Ureaplasma urealyticum cu scăderea imunității poate provoca dezvoltarea ureaplasmozei. Conform statisticilor, 60% din bolile sistemului genito-urinar sunt complicate de ureaplasmoză. De exemplu, atunci când sunt infectați cu chlamydia, trichomonade, gonococi, imunitatea locală este afectată, ceea ce duce, de asemenea, la reproducerea crescută a ureaplasmelor.
Cel mai adesea, ureaplasmele sunt atașatecelulele epiteliale ale sistemului genito-urinar al adulților și de zeci de ani nu prezintă activitate. În condiții favorabile, multiplicându-se intens, Ureaplasma urealyticum provoacă inflamații ale vezicii urinare, uretrei (uretrei), prostatitei, vaginitei, endometritei. Uneori parazitează pe spermă (acesta poate fi motivul pentru o scădere a activității motorii și moartea spermei). De asemenea, ureaplasmele pot provoca leziuni ale sistemului respirator la bebelușii infectați de la mamă în timpul nașterii.
Ureaplasma parvum - ce este?
După cum sa menționat deja, ureaplasma estebacterii oportuniste. Adică, trăind în mod constant pe membrane mucoase, Ureaplasma parvum nu se manifestă în nici un fel - reproducerea lor este restricționată de sistemul imunitar al unui organism sănătos. Spre deosebire de Ureaplasma urealyticum, Ureaplasma parvum nu este considerat un agent cauzal. Când aceste bacterii se găsesc în analize, tratamentul este departe de a fi indicat întotdeauna. Mulți oameni nu înțeleg de ce medicii nu vor să prescrie un curs de antibiotice atunci când Ureaplasma parvum se găsește în teste. Faptul este că medicamentele utilizate pentru distrugerea acestor bacterii sunt foarte puțin tolerate de corpul uman și, în unele cazuri, pot provoca daune ireparabile sănătății.
Tratamentul cu Ureaplasma parvum
Pentru a diagnostica ureaplasmoza, se utilizează cultura bacteriană și PCR.
Decizia de a prescrie medicamente trebuie luată de medic pe baza unei examinări amănunțite a plângerilor pacientului și a rezultatelor testelor.
Numai dacă numărul de Ureaplasma parvum găsit în frotiu este semnificativ mai mare decât norma, iar simptomele bolii indică ureaplasmoza, este indicat tratamentul complex al ambilor parteneri sexuali.
Durata cursului antibioticelor este de 2 săptămâni.Dieta este imperativă. În paralel, sunt prescrise instilații în uretra. Este necesară utilizarea imunomodulatorilor. După un curs de antibiotice, este imperativ să se prescrie medicamente care să restabilească microflora normală (bifidobacterii și lactobacili) și hepatoprotectorii. Bărbaților (cu prostatită) li se prescrie un masaj de prostată.
Este extrem de important să efectuați totul cu exactitateprescripția medicului și în niciun caz auto-medicament. Medicamentele „Eritromicină”, „Tetraciclină” și altele prescrise pentru ureaplasmoză nu sunt doar foarte toxice și provoacă o serie de efecte secundare la pacienți. Consecința utilizării incorecte a acestora poate fi dobândirea imunității antibiotice de către ureaplasme, ceea ce va complica semnificativ cursul tratamentului ulterior.
