Apendice în rusă: abordări de bază ale definiției și izolării

Aplicația în rusă se distinge ca specialăun tip de definiție care reprezintă un singur substantiv sau o frază de substantiv și care dă un alt nume / caracteristic unei persoane sau obiect desemnate de un cuvânt definit. De exemplu: câștigătorul competiției Femeie rusă Irina Volkova. Om celebru - Trebuie să planifice înainte cu fiecare pas pe care îl face.

Aplicația în limba rusă este utilizată, de regulă, pentru a determina profesia, apartenența socială sau familială, numele obiectelor geografice, relațiile generice etc.

Modalități de a exprima aplicația și Word definit

1. Substantiv (cu și fără cuvinte dependente) în cazul nominativ, indiferent de forma de caz a cuvântului definit: ziar „TVNZ” / in ziar „TVNZ”, oraș Moscova / despre oraș Moscova.

2. Un substantiv / frază, al cărui caz corespunde formei cuvântului definit: om batran- portar / om batran-de îngrijitor, o fată-taxist / fată-taxist.

3. Substantiv unic sau sintagmă nominală cu conjuncție cum, de exemplu: El, ca persoană experimentată, poate avea încredere.

4. Substantiv / expresie incluzând cuvinte după nume, prenume, poreclătu, etc .: Și avea un prieten, pe numele lui Russov.

O aplicație în limba rusă se poate referi la un substantiv, pronume, precum și un adjectiv, participiu sau cifră, care în acest context joacă rolul unui substantiv: frumuseţe mesteacanul din afara ferestrei a devenit complet alb. Iat-o, logodnicul meu... Al treilea, băiat cam de optsprezece ani, era destul de palid de frică.

Caracteristici de diferențiere între aplicație și cuvântul definit

În cazurile în care atât cuvântul definit cât șiaplicația este exprimată prin substantive, pot exista unele dificultăți în definirea lor. Iată regulile aplicării în limba rusă (sunt atașate exemple):

1. Predicatul din propoziție este întotdeauna în concordanță cu subiectul, adică cu definirea cuvântului, și nu cu apendicele: Întregul ziar "Știri" deja epuizat (ziarul epuizat).

2. La refuz, cererea, și nu cuvântul definit, va păstra forma nominativă: ziar "Știri" - in ziar "Știri".

3. Dacă un nume propriu în combinație cu un substantiv comun denotă un obiect neînsuflețit, atunci este un apendice: râu Nipru, fabrică „Electromash”.

4. Situația opusă este în cazul în care un nume propriu denotă un nume sau prenume: frate Petru, Profesor Ivanov.

Aplicație autonomă în limba rusă

În conformitate cu normele gramaticale actuale, aplicațiile sunt separate în următoarele cazuri:

1. Când urmează cuvântul definit: Nastenka, favoritul tuturor profesorilor, perfect coped cu orice sarcini.

Excepția este aplicațiile cu o nuanță de ființă, atunci când este posibil să le înlocuiți cu o construcție cu un cuvânt. fiind: Prietenul și tovarășul meu credincios, Ivan nu m-a dezamăgit niciodată (cf. Fiind prietenul și tovarășul meu loial, Ivan nu m-a dezamăgit niciodată).

2. Când se referă la pronumele personale: Ziua Victoriei, înseamnă mult pentru noi toți.

3. Când cererile sunt după definirea cuvântului și au un sens calificativ, inclusiv dacă includ cuvinte adică, de exemplu, în special si etc. Exemplu: Proprietarul moșiei, Stepanov, s-a dovedit a fi o persoană extrem de ospitalieră. Multe păsări de exemplu turnuripetrece iarna în regiuni calde.

În unele cazuri, aplicația este în limba rusădelimitat de o liniuță, nu de virgule. Este important să ne amintim că, dacă aplicația se află la mijlocul unei propoziții, caracterele de evidențiere trebuie asociate, adică aceleași: două virgule sau două liniuțe.